Pelerini la mănăstirea Nicula

 Am plecat în pelerinaj  spre mănăstirea Nicula  din dorinţa de a ne închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Ne-am adunat un grup de măceni care aveam vârste diferite dar o singură dorinţă, de a ne ruga Maicii Domnului pentru tot binele şi ajutorul pe care l-am simţit fiecare dintre noi, prin rugăciunile  sale înălţate către Fiul său Domnul nostru Iisus Hristos, ca o mamă adevărată pentru fii săi.

Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o zi minunată, cu un soare care strălucea ca într-o zi de vară, deşi era luna octombrie.

Înainte de a ajunge la mănăstirea Nicula am oprit puţin şi la mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Floreşti (Cluj), o mănăstire foarte frumoasă situată într-un loc parcă rupt de lume, unde locuiesc şi se roagă câteva măicuţe cu suflet mare, care s-au bucurat de vizita noastră, dorind chiar să ne ofere cazare, dar noi doream mult să ne oprim peste noapte la Nicula unde eram aşteptaţi.

La mănăstirea Nicula am fost primiţi cu deosebită căldură, chiar aşteptaţi la poarta mănăstirii de părintele Alexie Bud, care s-a ocupat de grupul nostru şi căruia îi mulţumim mult pentru ospitalitate.

Visul nostru a devenit ralitate, eram în incinta mănăstirii, înaintea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, unde fiecare creştin ortodox ar dori să ajungă pentru rugăciune şi închinare, pentru a mulţumi Maicii Domnului pentru tot binele primit. Am trăit în acele clipe momente unice, minunate, clipe de pace şi linişte sufletească greu de descris în cuvinte, dar posibil de trăit, acolo sub privirea blândă a Maicii Domnului. Sâmbătă seara am participat tot grupul la slujba vecerniei, iar duminică dimineaţa la Sfânta Liturghie, unde am ascultat alături de alţi români ortodocşi veniţi de pretutindeni cuvântul de învăţătură şi îndemnul de a fi buni creştini ai bisericii noastre străbune şi milostivi cu semenii noştri aflaţi în  nevoi.

Cu inimile pline de bucurie şi sufletele mai uşoare după ascultarea Sfintei Liturghii am plecat spre casele noastre, spre cei dragi din Macea fiind binecuvântaţi din nou cu o vreme minunată, cu acelaşi soare strălucitor care parcă se bucura alături de noi de minunatul pelerinaj   suflet pentru suflet.

Mulţumim bunului Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru ajutorul oferit în realizarea dorinţei noastre şi să ne ne ajute să ne apropiem mai mult unii de alţii prin credinţă şi rugăciune pentru a putea moşteni împărăţia ce ni se pregăteşte dincolo în patria cerească.

Închei scurta povestire cu câteva versuri dintr-o poezie scrisă de Traian Dorz intitulată ,,O OM “.

Trăieşti o viaţă.........viaţa ta

E una, numai una

Oricum ar fi , tu nu uita

Cum ţi-o trăieşti vei câştiga

Ori fericire pe vecie

Ori chin pe totdeauna

O om, ce mari răspunderi ai,

Tu vei pleca din lume

Dar ce ai spus pri scris sau grai

Sau laşi prin pilda care dai

Pe mulţi, pe mulţi spre iad sau rai

Mereu o să-i îndrume

Deci nu uita........fii credincios

Cu grijă şi cu teamă

Să laşi în urmă luminos,

Un semn,un gând,un drum frumos,

Căci pentru toate neîndoios

Odată vei da seamă.