ocultismul forma pervertită a sacralităţii,cap. XI

Dacă privim atent , între trăsăturile definitorii ale mişcării New Age trasate de Bernard Shulze şi trăsăturile definitorii ale gândirii oculte menţionate de Papus vom vedea similitudini. Bruno Würtz vede în spiritualitatea New Age o continuare a gnosticismului numind-o chiar neognosticism , ce apare sub diverse denumiri cum ar fi : teosofia , antroposofia, scientologia ,mişcarea Graal –ului . Toate aceste grupări şi curente militează pentru o nouă eră , pentru ceva mai bun , mai luminos decât veacul căruia tocmai îi punem capăt. După Ruppert particularităţile neognosticismului ar fi ,,sesizarea eului divin transcedental , prizonier în lumea fenomenelor , în universul aparenţelor”. New Age nu este o nouă religie cum ar crede mulţi ci este întâi de toate o mişcare social-soteriologică ,,o mişcare a conştiinţelor cutremurate de perspectiva dezastrului global social şi ecologic ce pândeşte omenirea în cazul continuării istoriei sub vechea paradigmă”.
Istoricul mişcării contează mai puţin pentru studiul de faţă. Totuşi pentru a sublini continuitatea gândirii oculte şi prelungirea ei în gândirea de tip New Age voi enumera câteva personalităţi precursoare menţionate de Bruno Würtz în lucrarea sa. Ideologii mişcării precum Marlyn Ferguson văd originile mişcării într-un trecut îndepărtat arătând că au existat întotdeauna oameni care credeau că într-o zi omul va reuşi să transforme lumea şi pe sine însuşi. Astfele numeşte printre precursori nume cunoscute deja şi menţionate în lucrarea de faţă printre precursorii şi izvoarele gândirii oculte. Sunt numiţi Maister Eckhart, Giovani Pico della Mirandola, Iacob Bohme, Emanuel Swedenborg, Wiliam Blake. Printre autorii moderni sunt enumeraţi transcendentaliştii americani ca: Ralph Waldo şi Bronson Alcott, care postulau dimensiunea invizibilă a realităţii avansând ideea unei logici transcedentale, fiind cei care i-au influenţat pe Gandhi şi pe Martin Luther King. Un alt reprezentat de seamă este considerat Jan Christiaan Smuts care aduce în gândirea New Age un nou termen cel al holismului. Conform teoriei holiste lumea este înainte de toate un holos (totalitate) din care nu ne putem extrage fără să provocăm catastrofe. Smuts atrage atenţia unui puternic principiu de organizare intrinsec naturii „spiritul creator de totalitate este lăuntric materiei iar totalitatea înaintează de la inferior la superior”. Dacă nu ţinem seama de tendinţa naturii spre forme de organizare mereu superioare nu ar mai fi nici un sens în descoperirile ştiinţifice. Smuts descrie un univers care înaintează spre conştientizare. Printre precursorii ideologiei New Age este menţionat şi Pierre Teilhard de Chardin care în anul 1931 în drumul său către Statele Unite ale Americii ar fi scris eseul Spiritul Pământului în care îşi exprimă convingerea că o conspiraţie de indivizi din toate straturile societăţii americane încearcă să ducă edificiul vieţii spre o nouă treaptă. După Pierre Teilhard de Chardin „conştienţa va deveni cu timpul un bun comun al întregii istorii naturale. Ea va cuprinde întregul glob şi va lumina întreaga omenire, culminare finală numită punctul omega”. Bruno Würtz menţionează printre precursori nume ilustre în diferite discipline cum ar fi : fizica, matematica, psihologia, care prin lucrările lor au contribuit la dezvoltarea ideii unui stat global ce va înlocui lumea viitoare datorită tehnicii, comunicaţiilor şi circulaţiei în mare viteză a informaţiei. Erich Fromm vorbeşte despre o mişcare nonviolentă, transformatoare de personalitate iar în 1968 Jan Francoise Revel vestea a doua mare revoluţie mondială, apariţia lui Homo-novus prin introvertirea şi transformarea de sine a omului actual. Gândirea New Age constă într-o răsturnare ontologică şi gnoseologică precum şi prin prelungirea la infinit a pardigmei comprehensive. Lumea întreagă se află în conexiune şi în raport de premisă reciprocă, totul formând o unitate un holos. Apare ideea transformării ce caracterizează ideologia New Age. Schimbarea conştiinţei, schimbarea societăţii, transformarea individului, transformarea omenirii. Este necesară schimbarea nefericitului homo sapiens cu homo noeticus destinat fericirii. În gândirea New Age nu există bine sau rău ontologic, nu există păcat şi culpă, nu există autoritate divină care să instituie porunci. Totul este înscris în „ordinea înfăşurată a holonomiei sistemului universal şi se desfăşoară în timp istoric”.


Pr Tudor Budeanu