HRISTOS A ÎNVIAT

Cuvânt al Sf. Ioan Gura de Aur în noaptea Învierii

De este cineva crestin bun si iubitor de Dumnezeu, sa se indulceasca de acest praznic bun si luminat. De este cineva sluga inteleapta, sa intre intru bucuria Domnului sau.
De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum dinarul.
Daca a lucrat cineva din ceasul dintai, sa-si ia acum plata dreapta; de a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca; de a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, de nimic sa nu se indoiasca, pentru ca de nimic nu se va pagubi; de s-a lipsit cineva si de ceasul al noualea, sa se aproprie, de nimic indoindu-se; de a ajuns cineva numai in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama ca a zabovit.
Ca milostiv fiind Stapanul, primeste pe cel din urma ca pe cel dintai; odihneste pe cel din al unsprezecelea ceas, ca si pe cel ce a lucrat din ceasul intai; pe cel de pe urma il miluieste si pe cel dintai il mangaie; aceluia plateste si acestuia daruieste; faptele le primeste, vointa o cuprinde; El cinsteste osteneala sa, lauda buna odihna.
Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului vostru: si cei dintai, ca si cei din urma luati plata; bogatii si saracii impreuna dantuiti; cei ce v-ati infranat si cei lenesi cinstiti ziua; cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi.
Masa este plina, ospatati-va toti; vitelul este mare, nimeni sa nu iasa flamand!
Toti sa va indulciti de ospatul credintei; toti sa luati bogatia bunatatii!
Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat Imparatia tuturor.
Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate, ca iertarea a stralucit din mormant.
Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a slobozit pe noi moartea Mantuitorului.
Stinsu-o-a pe ea Cel ce a fost tintuit de ea.
Pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad.
Amaratu-l-a pe el, Cel care l-a facut sa guste din Trupul Sau.
Si aceasta mai inainte cunoscand, Isaia a strigat: "Iadul s-a tanguit pentru ca a fost batjocorit; batjocoritu-s-a ca a fost inlantuit. Luat-a un trup si s-a vazut in fata lui Dumnezeu; luat-a pamant si s-a intalnit cu cerul; luat-a ceea ce este vazut in ceea ce este nevazut.
Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta?
Sculatu-S-a Hristos si au cazut dracii.
Inviat-a Hristos si se bucura ingerii.
Inviat-a Hristos si viata salta de bucurie.
Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa.
Ca Hristos inviind din morti s-a facut inceputul invierii celor adormiti.
Aceluia este Slava si cinstea in vecii vecilor. 
Amin!
Fraţi creştini, după săptămâni de post şi pregătire iată slăvitul praznic al Învierii a sosit, aducând bucurie şi nădejde în sufletele noastre. Cei ce s-au ostenit cu postul şi au avut răbdare să asculte finalul utreniei Învierii, au auzit cuvântarea Sfântului Ioan Gură de Aur menţionată mai sus care ne îndeamnă la ospăţ, deoarece nimeni nu trebuie să iasă flămând. La  ospăţ sunt chemaţi să participe toţi oamenii, şi cei ce au postit şi cei ce nu au postit, deoarece bucuria este atât de mare, iar Domnul primeşte pe toţi fără deosebire.
Din cuvântarea sfântului Ioan Gură de Aur, înţelegem că postul trebuie să ne schimbe, pentru că darul lui Dumnezeu este mult şi umple sufletele, iar Domnul dăruieşte fără zgârcenie. Învierea Domnului pe care o sărbătorim an de an cu bucurie, este momentul culminant al istoriei omenirii, deoarece prin Înviere Domnul Iiisus Hristosne dăruieşte viaţa cea adevărată ,,Hristos a înviat din morţi, pârgă a celor adormiţi” (I COR15,21). Prin înviere Hristos a nimicit durerile morţii oferind o altă perspectivă asupra vieţii. Viaţa câştigă, moartea fiind nimicită, iar noi creştinii devenind prin Hristos cărămizi vii ai Bisericii.
Cântăm troparul praznicului Învierii ce subliniază tocmai biruinţa vieţii asupra morţii, precum şi credinţa în învierea noastră, ştiind că noi ca şi ortodocşi trebuie să murim mereu pentru păcat şi să înviem pentru viaţa cea nouă, viaţa cea adevărată.
Învierea Domnului este răspunsul cerului la toare problemele noastre. Totul primeşte sens prin Înviere. Am învăţat că moartea nu are stăpânire asupra noastră, viaţa veşnică fiind sensul vieţii de aici.
Omul înviat este acel om frumos cum îl numea Dan Puric, care înţelege rostul vieţii, cunoaşte si trăieşte după vechea rânduială. Acest creştin frumos ştie un lucru extrem de important, acela că nu este un simplu individ ci este persoană, nu este rob al acestei lumi ci rege în Împărăţia lui Dumnezeu, că are un nume minunat de la Botez care va fi numele lui pentru veşnicie (deci nu este un simplu număr de inventar dintr-un calculator aşa cum doreşte să-l reducă societatea civilă modernă). Hristos Domnul nostru ne învaţă să nu ne temem de moarte, deoarece dincolo de ea este Viaţa. Tocmai cu moartea lumii creştine suntem ameninţaţi astăzi, ţări întregi renunţând la Înviere. Hristos Domnul nostru nu mai este şi Domnul lor. De aceea ne întrebăm firesc ce căutăm noi românii între aceştia. Ce pot învăţa tinerii noştrii de la tinerii lor? Ce mai poate exista acolo unde Hristos este alungat politicos cum că nu este la modă?
Noi românii ştim de două mii de ani cum să înviem alături de Hristos. În decursul istoriei am făcut-o de nenumărate ori. Este timpul nostru a celor de azi să strigăm din adâncul fiinţei noastre Hristos a Înviat, şi părtaşi învierii Sale să fim şi noi.                              
                                                                                      
Preot Tudor BUDEANU