Asa cum am promis voi continua cu câteva din tehnicile cabalistice de interpretare a Sfintei Scripturi.
- Gematria – constă în apropierea a două cuvinte ce au aceeaşi valoare numerică (cuvântul Avraam înseamnă Compasiune, deoarece ambele cuvinte au aceeaşi valoare numerică în limba ebraică, adică 248).
- Notariconul – construieşte un cuvânt nou cu iniţialele sau finalele diferitelor cuvinte din frază sau invers, extrage dintr-un cuvânt o frază, folosind literele cuvântului ca iniţiale pentru cuvintele frazei.
- Temura – înlocuieşte o literă dintr-un cuvânt prin alta, printr-o tehnică de combinaţii alfabetice, numite ţirufim.
Prin aceste procedee, datorită Cabalei, apare o nouă Biblie, citită printre rânduri. Iniţiaţii afirmă că Biblia oferă două lecturi posibile. Una pentru popor şi alta pentru iniţiaţi. Iniţiaţii Cabalei nu fac exegeză, ci încearcă să scoată din textele biblice numele secrete ale lui Dumnezeu, a îngerilor şi a demonilor, care apoi să permită prin utilizarea ocultă controlul universului. Un cuvânt sacru rostit cum trebuie şi unde trebuie, poate dărâma sau zidi o lume. Calea cabalistică este cea mai înaltă cale (în concepţia practicanţilor) de perfecţiune, ce duce la progresul spiritului. O simplă permutare a unei litere dintr-un cuvânt poate avea consecinţe cosmice.
Este important pentru studiul de faţă, modul în care a fost aplicată Cabala de gânditorii moderni ce aparţin curentului ocultist, deoarece prin ei sistemul de interpretare a Cabalei s-a folosit în disciplinele oculte, în mod special în magie şi în simbolistica masonică, prezentă până azi în cele mai neaşteptate locuri.
Picco della Mirandola (1463 – 1494) a fost primul gânditor care a introdus Cabala în studiile filozofice. După el, Cabala permitea limpezirea misterelor creştinismului, cum ar fi cele legate de întruparea Cuvântului, Treimea, Ierusalimul ceresc, ierarhiile îngereşti şi în acelaşi timp înţelegerea faptului că filozofia lui Pitagora şi Platon, cu care gândirea cabalistică era obişnuită, era compatibilă cu filozofia creştină. Printre tezele lui Mirandola erau şi unele care afirmau că prin magie şi Cabală se poate demonstra originea divină a lui Iisus Hristos, ceea ce a atras condamnare din partea Bisericii. În concepţia lui Mirandola, Cabala era înţelepciune supremă.
Johan Reuchlin a fost maestru incontestabil a cabaliştilor Renaşterii. În lucrarea sa „De arta cabalistica” descrie pacea ce trebuie să domnească între cei ce studiază Cabala. Cel ce a prezentat Cabala, ca fiind calea înaltei magii este Abatele Constant, alias Eliphas Levi, care a făcut studii teologice şi filozofice. A trăit o viaţă zbuciumată, oscilând între credinţa creştină şi ocultism. În final a ales ocultismul, considerând magia cea mai înaltă ştiinţă, însă acest lucru fiind posibil datorită Cabalei, care reprezintă o sinteză universală.
Stanislas de Guaita a început studiul Cabalei după ce a citit opera lui Eliphas Levi. A întemeiat la Paris în 1887 „Ordinul cabalistic al Rosei Crucis”, cu misiunea de a combate vrăjitoria, deoarece considera că vrăjitoria, prin doctrinele sale scandaloase, discredita misterele şi Înalta Magie. Ordinul era organizat după gradele de iniţiere masonice. Guaita se declara apărătorul Înaltei Magii şi a Cabalei Universale, nu a Cabalei Rabinilor, care ridicau în slăvi iudaismul, nici a Cabalei Umaniştilor, care doreau să arate superioritatea creştinismului, ci a Cabalei ce însemna „interpretarea savantă a textelor sacre făcută pentru a înţelege ce era omenirea înainte de existenţa religiilor”. În gândirea lui Guiata, Dumnezeu Tatăl nu este Yahve, ci Adam Kadmon (sau Întâiul), omul ceresc primordial care reprezenta cuvântul divin.
Vorbind despre Cabală, trebuie să menţionăm şi un capitol al filozofiei oculte, pe care Cabala o utilizează cu succes şi anume, aritmosofia. Această disciplină tratează despre simbolismul numerelor şi despre operaţiile magice care pot fi efectuate cu ele. La origini sunt împletite patru surse distincte:
- filozofia greacă, formată din doctrinele lui Pitagora şi Platon, despre numerele ideale.
- cea a gnozei, care stabilea existenţa unei concordanţe între litere şi cifre.
- cea a misticii evreieşti sau a Cabalei cu concepţia despre sefirothuri.
- cea creştină, apocaliptică, având la bază Apocalipsa Sfântului Ioan.
În gnoză şi în Cabală gematria a fost exagerat de mult dezvoltată datorită posibilităţilor multiple de a extrage noi înţelesuri din textele sacre. Astfel folosind gematria, Iisus Hristos a devenit pentru ei 801, deoarece El era alfa şi omega, iar în sistemul lor muneral alfa corespundea cifrei 1, iar omega lui 800. Gematria nu se mulţumea să traducă un cuvânt printr-un număr, ea instituia şi comparaţii lingvistice după criteii aritmetice. Un cuvânt nu putea fi substituit dacă nu avea aceeaşi valoare aritmetică cu cuvântul pe care urma să-l înlocuiască. Gematria însemna magie, putere creativă. Pentru cei iniţiaţi cele şapte vocale din limba gracă nu reprezentau simple cifre, ci reprezentau şi cele şapte planete astrologice, precum şi cele şapte tonuri ale lirei (heptacord). Cabala a asociat fiecărei litere a alfabetului ebraic (22 de litere), care erau folosite şi ca cifre, un simbol sau un nume divin. Astfel scrisul pentru cabalişti a devenit o operaţie sacră, iar numerele esenţiale (cele de la 1 la 10) erau considerate ca lămpi ce luminează lumea vizibilă şi invizibilă. Un expert în Talmud sau un iniţiat în Cabală calcula literele unui cuvânt pentru a înţelege tainele universului. O asemenea ştiinţă îi permitea să spună în mod misterios diferitele nume ale lui Dumnezeu a căror pronunţare şi grafie urmau să rămână secrete (cabaliştii aveau mai multe nume pentru Dumnezeu, cel cu patru litere, cel cu douăsprezece litere, cel cu patruzeci şi două de litere transmis numai iniţiaţilor şi Marele Nume format din şaptezeci şi două de litere, cunoscut doar de maeştrii. Magia numerelor s-a transmis până în ziua de astăzi. Mulţi oameni au numere favorite care sunt investite cu puteri magice (aduc noroc sau ghinion), care în concepţia lor le influenţează viaţa. În studiul de faţă voi analiza un astfel de mod ocult de utilizare a numerelor atunci când mă voi referi la numărul apocaliptic 666 şi la noul sistem de evidenţă informatizată a persoanei, unde numărul de cod va avea valoarea numelui personal (gematrie aplicată). Cabala reprezintă până azi mistica iudaismului. Tehnicile Cabalei aplicate Noului Testament sunt forme de ocultism. Sfânta Scriptură nu menţionează nicăieri necesitatea citirii printre rânduri pentru a primi iluminarea şi nici necesitatea înlocuirii cu cifre a literelor din textele sfinte pentru a obţine nume sacre.
Va urma
Pr Tudor Budeanu