Despre Taina Cununiei

Sfântul Nicolae Velimirovici despre puterea Tainei Cununiei
De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup (Facerea 2: 24).
Este voia lui Dumnezeu ca neamul omenesc să crească şi să se înmulţească. Mijloacele prin care se lucrează acestea au fost create de Domnul, întru a Sa dumnezeiască măiestrie. Este taină dumnezeiască aceea că omul îşi lasă pe tatăl şi pe mama sa şi se uneşte cu femeia sa. Dar a-şi lăsa tată şi mamă nu înseamnă a-şi abandona tată şi mamă, ci înseamnă a deveni la rândul său părinte. Atunci când copiii devin părinţi, ei deja nu mai sunt doar copiii, ci ei devin şi prietenii părinţilor lor. Atunci când fiii cei uniţi prin sfânta taină a cununiei ajung să simtă la rândul lor durerile naşterii de fii, ei îşi respectă şi mai mult părinţii. Legătura cununiei nu îi scuteşte pe oameni de respectul şi ascultarea pe care o datorează în continuare părinţilor lor. Porunca dintru început a lui Dumnezeu de a-ţi cinsti părinţii trebuie respectată întru totul. Dar, potrivit ciclului firesc al vieţii, omul îşi lasă pe tatăl şi pe mama sa şi devine părinte el însuşi; el devine întemeietorul unui nou viitor în timp ce părinţii lui pleacă, împlinindu-şi chemarea lor în lume. Totuşi „lăsarea” părinţilor nu constă numai din aceasta. Prin o anume taină nepătrunsă, omul se lipeşte de femeia lui şi se desprinde de părinţii care i-au dat viaţă. Sfântul Teodoret zice: „Hristos însuşi L-a lăsat pre Tatăl Său Cel din ceruri şi S-a lipit de Biserica Lui.” Fraţilor, cununia este o taină mare şi minunată, una dintre cele mai mari taine ale planului lui Dumnezeu. O nuntă cinstită şi neîntinată este covârşită de sublim. O nuntă cinstită şi neîntinată, întru frica de Dumnezeu, este vas al harului Duhului Sfint. Oricine spurcă nunta cu necurăţie huleşte împotriva Duhului Sfânt. Oricine renunţă la nuntă pentru dragostea împărăţiei lui Dumnezeu trebuie, într-un mod diferit, să se pregătească a fi vas al Duhului Sfânt şi trebuie să se facă pe sine roditor în tărîmul duhovnicesc, spre a nu fi tăiat şi aruncat în foc precum smochinul neroditor.
O Stăpâne Doamne Duhule Sfinte, ajută celor cununaţi ca întru curăţenie, frică şi dragoste unul faţă de celălalt să se facă asemenea Bisericii lui Dumnezeu, întru Care Tu cu bucurie împărăteşti şi călăuzeşti toate spre binele tuturor, căci Ţie se cuvine toată slava şi mulţumită în veci, Amin.
Despre îndoita Taină a Cununiei
Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică (Efeseni 5: 32).
Mare este taina aceea când omul lasă pre tatăl şi pre maica lui şi se lipeşte de femeia lui. Apostolul însuşi, care a urcat până la cel de al treilea cer şi care a văzut cereştile taine dumnezeieşti, numeşte unirea fizică dintre bărbat şi femeie din sfânta cununie pământească taină mare. Ea este taina iubirii şi a vieţii, decât care mai mare este doar unirea dintre Hristos şi Biserica Lui. Hristos este Mirele, iar Biserica este Mireasa Lui. El S-a jertfit pentru ea astfel încât, prin Sîngele Lui, El să o curăţească pre ea de tot păcatul şi de toată întinarea, şi să o facă vrednică să se numească Mireasa Lui. El cu dragostea Lui încălzeşte Biserica, El cu Sîngele Lui hrăneşte Biserica, El cu Duhul Lui cel Sfânt viază Bierica, o sfinţeşte şi o împodobeşte. Ceea ce soţul este pentru soţie, aceea este Hristos pentru Biserică. Bărbatul este capul femeii, precum Hristos este Capul Bisericii. Femeia se supune bărbatului ei, precum Biserica se supune lui Hristos. Soţul o iubeşte pe soţia lui aşa cum îşi iubeşte propriul trup, iar Hristos îşi iubeşte Biserica Lui ca Trup al Său. Soţul îşi iubeşte soţia ca pe sine însuşi, iar soţia îl cinsteşte pe soţul ei; aşa Hristos îşi iubeşte Biserica Lui ca pe Trup al Său iar Biserica îl cinsteşte şi I se închină lui Hristos. Aşa cum nimeni nu îşi urăşte propriul trup, ci îl încălzeşte şi îl hrăneşte, aşa Hristos încălzeşte şi hrăneşte Biserica ca pe Trupul Său. Fiecare suflet omenesc este mireasa Mirelui Hristos, iar adunarea tuturor credincioşilor este mireasa Mirelui Hristos. Relaţia dintre omul credincios şi Hristos este relaţia dintre întreaga Biserică şi Hristos. Hristos este Capul acestui mare Trup care se numeşte Biserică, şi care în parte este văzută, iar în parte nevăzută. O fraţilor, taina aceasta mare este! Ea ni se descoperă nouă după măsura iubirii noastre pentru Hristos şi după măsura fricii noastre de înfricoşata Judecată a lui Hristos.
Costin SANDU