SE VA LUA DE LA VOI ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU ŞI SE VA DA NEAMULUI CARE-I VA FACE ROADELE (MT. 21,44)

Fraţi creştini, duminica de azi, a 13 a de la Rusalii, vine să ne amintească o pildă relatată de Sfântul Evanghelist Matei capitolul 21,33-44, pilda lucrătorilor celor răi, ce prezintă un om stăpân al casei sale, care a sădit vie, apoi a împrejmuit via cu gard, a săpat teasc, a clădit un turn de pază, iar când totul a fost gata a încredinţat via cu toată investiţia unor lucrători, iar el a plecat departe. Când a sosit vremea roadelor a trimis pe un slujitor la vie pentru a primi partea sa, însă lucrătorii viei l-au omorât. A trimis alţi slujitori, dar şi cu aceia au făcut la fel. L-a trimis apoi pe fiul său, gândind că de el se vor ruşina, dar acei oameni văzând pe fiul stăpânului au zis iată vine moştenitorul, să-l omorâm şi să avem noi parte de moştenirea lui, şi l-au omorât şi pe el. După această scurtă relatare Domnul întreabă pe ascultători, ce va face stăpânul viei când se va întoarce, iar cei ce erau de faţa au răspuns logic după normele de drept din legea lui Moise, pe cei răi cu răul îi va pierde, iar via o va da altor lucrători care-i vor da roadele la vremea lor. Nu ştiau evreii că această pildă se referă la ei, că cel ce a sădit via este Dumnezeu Tatăl, a împrejmuit via cu gard, adică a pus Legea lui Moise hotar răutăţilor, a clădit un turn de pază, adică a ales seminţia lui Aaron spre a fi preoţi, pentru a aduce jertfe în numele poporului şi spre paza poruncilor, apoi a aşteptat Domnul ca Israel să rodească. La vremea roadelor au fost trimişi slujitori, adică proorocii, care au fost rău primiţi, mulţi fiind ucişi, iar la plinirea vremii a fost trimis Fiul, dar slujitorii necredincioşi fiind încremeniţi în rău L-au ucis. De aceea spunea Domnul că Împărăţia se va lua de la ei (de la evrei) şi se va da neamului care va aduce roadă la vreme. Hristos Domnul nostru a dăruit tuturor neamurilor pământului şanse egale la mântuire. Nu a privilegiat nici un popor, de aceea nu a ezitat să mănânce cu samarinenii şi cu acele categorii de oameni ce erau desconsiderate de evrei. Una din cauzele osândirii Sale la moarte a fost tocmai acuza că va dărâma templul, centrul spiritual al mozaismului. Fiecare popor va fi tras la răspundere pentru darul primit şi modul în care au folosit acest dar. Noi românii am primit multe de la Dumnezeu, însă darul cel mai de preţ este ortodoxia noastră, credinţa care ne-a ajutat să trecem peste toate greutăţile şi încercările istoriei şi nu au fost puţine. Biserica a fost pentru români totul. Ea a ascultat rugăciunile fiilor săi veacuri întregi, a păstrat vie în amintirea noastră valorile creştine, mila, dragostea, curajul, puterea de a trăi şi de a începe viaţa de la capăt. Ce credinţă au avut românii atunci când şi-au ars casele înaintea turcilor, iar apoi cu aceeaşi credinţă şi sete de viaţă au ridicat din cenuşă satul, câtă credinţă au avut românii când întemeiau familii puternice cu mulţi copii fără să se teamă că nu vor avea posibilităţi să-i ţină în şcoli sau să le ofere un apartament sau o maşină. Ne întrebăm unde este vigoarea şi setea de viaţă a românilor, de ce suntem tot mai necăjiţi, dar mai ales de ce suntem tot mai puţini, de ce nu iubim ca înainte. Răspunsul este simplu, pentru că nu ne rugăm cum se rugau ei, strămoşii noştri, pentru că nu credem aşa cum credeau ei. Ei au clădit sate şi biserici, au ridicat şcoli, noi abia mai putem să menţinem ceea ce au făcut ei. Întoarcerea la Dumnezeu este singura noastră şansă de a scăpa din toate crizele noastre generate de modernism, pentru a putea sta înaintea lui Dumnezeu aşa cum El a dorit să fim: demni şi generoşi. Altfel Împărăţia se va lua de la noi şi se va da neamului ce aduce roade la vreme.
preot TUDOR Budeanu