VINDECAREA DEMONIZAŢILOR DIN ŢINUTUL GADAREI

„Şi trecand El dincolo, în ţinutul gherghesenilor, L-au întampinat doi îndraciţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încat nimeni nu putea sa treacă pe calea aceea. Şi iata, au început sa strige şi sa zica: Ce este noua si Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu ? Ai venit aici mai înainte de vreme ca sa ne chinuieşti ? Departe de ei era o turma mare de porci, pascând. Iar demonii il rugau, zicand: Daca ne scoţi afara, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceti-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus in turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţarm în mare şi a pierit in apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducandu-se în cetate, au spus cele intâmplate cu în-draciţii. Şi iată toata cetatea a ieşit în întampinarea lui Iisus şi, vazându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. Intrând in corabie, Iisus a trecut şi a venit in cetatea Sa. (Matei 8, 28-34; 9,1)”
Fraţi creştini,
             Duminica de azi a V a de la Rusalii,aduce în atenţia noastră momentul în care Domnul trece într-un ţinut ostil iudeilor, cel al  Gadarei şi întâlnirea Lui cu doi demonizaţi. Cei doi demonizaţi locuiau în morminte şi erau atât de înfricoşători încât nimeni nu putea să treacă prin acele locuri. Fiind stăpâniţi de diavoli erau foarte agresivi şi nimic nu-i putea potoli.Textele paralele(din celelalte evanghelii) menţionează că uneori erau prinşi şi legaţi cu lanţuri şi obezi dar ei le sfărâmau, fiind mânaţi de diavoli în pustie. Demonizarea este starea în care libertatea omului este deplin controlată de diavol, astfel omul  nu mai face ce vrea ci ceea ce vor diavolii. Diavolii deşi nu respectă dreptul la libertate a fiecărui om, fac apel la acest drept în momentul în care îl văd pe Domnul. Ei ştiau foarte bine cu cine stau de vorbă, şi cunoşteau că va veni timpul osândirii lor, dar acest timp nu a sosit încă. Diavolii  cereau să li se respecte dreptul ,,ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti”(Mt 8,29) strigau demonii, deoarece nu doar un demon  a pus stăpânire pe acei oameni ci o întreagă legiune. Pentru vindecarea celor doi oameni Domnul a îngăduit demonilor să intre în turma porcilor, turmă ce pierit apoi în adâncul mării. Valoarea unei vieţi libere este inestimabilă, iar turma pierdută în adâncul mării era plata păcatului pentru locuitorii cetăţii, care cunoşteau bine legea lui Moise ce interzicea consumul cărnii de porc pentru israeliţi; dar banul se dovedeşte mai tare ca legea; nu consumăm noi dar vindem pentru alţii, considerând că aşa suntem împlinitori ai legii.
Deşi au rămas uimiţi de această minune, cei din Gadara vor ruga pe Domnul să plece de la ei deoarece  paguba produsă era prea mare, atât material cât şi spiritual : prezenţa Domnului acolo le amintea mereu de păcat iar acest lucru era incomod pentru afacerile lor. Domnul pleacă de la ei, le asculta rugămintea pentru că El rămâne numai acolo unde este chemat şi intră numai acolo unde i se deschide. Minunea vindecării demonizaţilor ne arată că lumea deşi încercată adeseori de ispite nu este sub stăpânirea diavolului. El are o putere relativă, îngăduită de Dumnezeu pentru întărirea noastră, deoarece nu există virtute dacă nu există luptă împotriva păcatului.
Omul modern de azi cade în două extreme la fel de periculoase; fie nu crede în existenţa diavolului ceea ce diavolul doreşte cel mai mult, pentru că atunci poate să facă orice vrea ,fie acordă o prea mare importanţă diavolului alergând pentru cele mai mici probleme la dezlegări, considerând că diavolul este responsabil pentru orice faptă. Trebuie să ştim că diavolul sugerează păcatul, ne incită la săvârşirea lui, dar nu ne poate obliga, deoarece noi suntem liberi şi responsabili de faptele noastre. La judecata finală vor fi judecaţi şi diavolii, dar până atunci ei mai au iluzia puterii , iar noi tainele Bisericii prin care diavolul şi amăgirea lui sunt învinse.
                                                              Pr.Tudor Budeanu