DE CE SĂ POSTIM

Când se duc cocorii în ţările calde, înainte de a pleca timp mai îndelungat nu mănânca nimic decât numai nisip pentru ca să le scadă grăsimea şi astfel să fie mai uşor la zbor. În felul acesta şi sufletul nostru îşi va lua zborul spre cer, patria noastră de veci, cu atât mai uşor cu cât îşi va înfrâna mai mult trupul prin post.
Sfântul Ioan Gura de Aur zice: ”dacă postim noi atunci flămânzeşte diavolul care se satură prin păcatele noastre.” Acest sfânt ne îndeamnă zicând,: “posteşte pentru că ai păcătuit, posteşte pentru ca să dobândeşti, posteşte pentru ca să poţi ţine totdeauna ce ai câştigat”.
Sfântul Ambrozie ne învaţă: ”pazeşte-te bine să nu calci postul. Nu permite niciodată ca mâncărurile de pe acest pamânt să te facă nevrednic de ospăţul ceresc.”
Sfântul Augustin spune: ”dacă ai avea un cal sălbatic care te-ar putea arunca uşor, oare nu i-ai trage hrana pentru ca să-l îmblânzeşti prin flămânzire.”De ce să nu-ţi înfrânezi şi trupul prin post? Cel ce nu refuză trupului său nici o plăcere iertată, acela uşor îi permite şi ceea ce aste oprit.
Episcopul Paladie, întrebând o dată pe cuviosul Dorotei că de ce posteşte atâta, acesta răspunde: ”Ucid trupul acesta pentru că voieşte să mă ucidă el pe mine.
Postul nu înseamnă că sunt oprite numai mâncaruri, ci că întâi sunt oprite păcatele.
Sfântul Honoriu spune: ”Cel ce se reţine numai de la mâncăruri, iar nu şi de la păcate, acela este asemenea diavolului care nu mănânca, dar nu încetează de-a face rău. ”Nu mâncarea e rea şi necurată, ci neascultatea şi călcarea de poruncă. Fructul gustat de Eva şi Adam în Rai a fost în sine bun, însă era oprită gustarea lui.
Cine posteşte numai de mâncare şi nu şi de faptele sale rele, acela nu se mântuieşte. Ce orbire sufletească să vezi păcatul numai în mâncare şi nu şi în călcarea poruncilor. Ce trist e să vezi creştinii noştri ferindu-se de post, de fapte, dar nu şi de crâşmă şi beţie. Nu postul, zice ”Sfântul Ioan Gură de Aur”, ci adevărata postire mântuieşte pe om.”Nu reţinerea de la mâncare, ci oprirea de la păcate.
Nu posti numai cu gura, ci şi cu ochii, cu urechile, cu picioarele, cu mâinile şi cu toate membrele trupului tău. Postească-ţi mâinile păzindu-se curate de nedreptaţi şi de zgârcenie, picioarele neîndreptând paşii lor spre petreceri neiertate, postească-ţi ochii neprivind in jur cu dor şi cu plăcere. Ar fi o nebunie a trage de la gură mâncărurile oprite, iar ochilor a permite privirile păcătoase. Postească-ţi şi urechile neascultând cu plăcere calomniile, bârfele şi clevetirile altora. Postească-ţi gura ca să se ferească de vorbele urâte şi de sudălmi. Ce ne foloseşte dacă nu mâncăm carne de animale, dar sfâşiem ca nişte fiare numele bun al aproapelui nostru. Rău fac aceea ce nu postesc, dar rău fac şi cei ce postesc rău, acei ce văd păcatul ascuns numai în mâncare nu şi în inima şi faptele lor.
Postul s-a rânduit pentru a ne opri mai uşor de la păcat. Sfântul Ioan Gura de Aur zice: ”trebuie să postim căci după cum pământul gras şi umed naşte viermi, aşa şi trupul îmbuibat în mâncăruri şi băuturi este cuib pentru viermii ispitelor şi poftelor rele.

M. B.