Duminica Cincizecimii

Pogorârea Duhului Sfânt

Am ajuns la slăvita sărbătoare a Pogărârii Duhului Sfânt sau a Rusaliilor cum este numită în popor, după o veche sărbătoare păgână ce se sărbătorea la o dată apropiată în spaţiul Imperiului Roman. O numim şi cincizecime după sărbătoarea iudaică ce se prăznuia în momentul pogorârii Duhului Sfânt. Importanţa acestei sărbători este menţionată de troparul glas 8 al praznicului, precum şi în condac.
Binecuvântat eşti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înţelepţi pe pescari ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt; şi printr-înşii lumea ai vânat, iubitorul de oameni, mărire Ţie. (tropar)
Când Cel Preaînalt S-a pogorât amestecând limbile, a împărţit neamurile, iar când a împărţit limbile de foc, la o unire pe toţi i-a chemat. Şi cu un glas slăvim pe Duhul Cel Preasfânt! (condac)
Cartea Faptelor Apostolilor relatează pe larg în capitolul 2 tot ce s-a întâmplat
1. Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. 2. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. 3. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. 4. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. 5. Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. 6. Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. 7. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau zicând: Iată, nu sunt aceştia care vorbesc toţi galileieni? 8. Şi cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut? 9. Parţi şi mezi şi elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, 10. În Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi romani în treacăt, iudei şi prozeliţi, 11. Cretani şi arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre faptele minunate a lui Dumnezeu.
Este împlinirea promisiunii Mântuitorului care a spus că nu ne va lăsa singuri ,,iată Eu trimit peste voi făgădiunţa Tatălui meu”(Lc. 24, 49) sunt cuvintele adresate ucenicilor înainte de Înălţarea la cer. Duhul Sfânt a treia persoană a Sfintei Treimi actualizează pentru noi în fiecare liturghie jertfa de pe Golgota. Pentru noi creştinii ortodocşi fiecare liturghie este cincizecime, deoarece Duhul Sfânt se pogoară peste darurile aduse de noi, iar acestea se vor schimba în trupul şi sângele Domnului. De la Rusalii şi până acum noi Biserica, mireasa lui Hristos suntem într-o continuă epicleză. Duhul Sfânt sfinţeşte vieţile noastre fiind vistierul bunătăţilor şi dătător de viaţă.
Dacă înainte de cincizecime ucenicii mai aveau teamă de iudei, după acest moment îi vedem curajoşi, cu minte luminată încât nimeni nu putea sta împotriva cuvântului lor. Limbile de foc au schimbat viaţa lor pentru totdeauna.
Primim şi noi la Botez acest mare dar, pentru a putea creşte în credinţa noastră. Taina mirungerii este taina prin care primim pecetea Duhului Sfânt, care va fi mereu alături de noi.
Ziua de azi este ziua de naştere a Bisericii. Astăzi biserica lui Dumnezeu întemeiată prin jertfa de pe Golgota ia fiinţă în mod văzut prin venirea la credinţă a primilor creştini.
Prin prăznuirea noastră suntem şi noi alături de ei, bucurându-ne de darul primit.

Pr. Tudor BUDEANU