Care este cea mai mare poruncă?

În decursul activităţii Sale Mântuitorul nostru Iisus Hristos a încercat să arate ucenicilor, că El a venit să împlinească Legea (Mt. 5,17). Împlinirea Legii nu înseamnă însă executarea strictă a prevederilor din Lege, ci asumarea Legii ca legiuitor şi împlinitor. Hristos cel ce a dat Legea se supune Legii ca pe noi să ne elibereze din Lege.
Pare o formulare ciudată, mai ales pentru cei ce nu vor să priceapă că Legea a avut rolul de a ne pregăti pentru Hristos. Dacă a venit Hristos nu mai suntem sub Lege. Aceste adevăruri sunt des subliniate în epistolele pauline, astfel încât să nu existe dubii, referitor la necesitatea de a ţine Legea pentru creştini. Întreaga Epistolă către Galateni vorbeşte de adevărul că Legea a fost pedagog spre Hristos. Dacă a venit Hristos a încetat Legea. Hristos a împlinit Legea pentru noi, El fiind începutul şi sfârşitul Legii.
Fiind în mijlocul fariseilor care au observat că Domnul nu este un zelos împlinitor al Legii în sensul în care ei credeau că trebuie Legea împlinită, au întrebat din dorinţa de a ispiti, nu de a cunoaşte Învăţătorule care este cea mai mare poruncă din Lege (Mt. 22, 35-46).Sunt cuvintele cu care începe pericopa evanghelică de azi. Domnul le răspunde imediat că cea mai mare poruncă se referă la dragostea faţă de Dumnezeu, iar următoarea care are aceeaşi valoare este iubirea aproapelui. Toată legea şi proorocii se cuprind în cele două cereri. Aceste cuvinte vin din partea Domnului, deci nu mai putem pune la îndoială autoritatea lor. Indiferent de ce spun unii sau alţii, pe noi ca şi creştini ne interesează împlinirea poruncii celei noi, a legii celei noi care este Legea iubirii. Este singura poruncă primită de la Hristos şi vedem că este foarte greu de împlinit. Dar nu imposibil. După ce a discutat cu fariseii dornici de cunoaştere, Domnul le pune o întrebare la care aceştia nu pot răspunde ce părere aveţi despre Hristos, al cui fiu este. Din Lege dar mai mult din tradiţia rabinică căreia erau tributari, fariseii răspund a lui David. Domnul le răspunde cu un text din Legea pe care fariseii considerau că o cunosc şi o împlinesc Psalmul 109, 1 unde David numeşte pe Hristos Domn. Deci dacă este Domn cum mai poate fi numit fiul lui David. Fariseii nu au putut răspunde şi de atunci nu au mai avut curaj să-l întrebe ceva.
Zeloşii împlinitori ai legii nu ştiau că stau de vorbă cu cel ce a dat Legea în mâna lui Moise, cu Cel mai presus de Lege. Interpretarea greşită a Legii, codificarea ei în cadrul Talmudului a dus la dese căderi. Evreii datorită încremenirii lor în Lege nu puteau să vadă în Iisus pe Mesia. Nu pot vedea până în ziua de azi. Noi creştinii ortodocşi credem în cuvântul lui Dumnezeu şi ştim ce rol a avut Vechiul Testament. Citim Vechiul Testament în lumina Noului Legământ, unde Iisus Hristos se descoperă Dumnezeu adevărat. Cei ce doresc să se întoarcă la cele vechi să asculte cuvântul Sfântului Apostol Pavel eu prin lege am murit legii ca să trăiesc lui Dumnezeu, m-am răstignit cu Hristos şi nu mai trăiesc eu ci Hristos trăieşte în mine... Nu lepăd darul lui Dumnezeu, dar dacă dreptatea vine din lege atunci Hristos a murit în zadar (Gal. 2, 19,21)
Aceste două texte sunt suficient de clare despre faptul că Legea sau Vechiul Testament este pentru noi creştinii,o hartă care ne duce la Hristos. Nimic mai mult.


Pr. Tudor BUDEANU